Declarația Unică pentru venituri din străinătate în 2026

Veniturile obținute din străinătate de către persoanele fizice rezidente fiscal în România au reguli specifice de declarare în Declarația Unică (D212). Indiferent dacă lucrezi remote pentru o companie din SUA, ai un job în Germania, ai un apartament închiriat în Spania sau încasezi dividende de la un broker european, ești obligat să declari toate aceste venituri la ANAF, aplicând regulile din Codul fiscal român și convențiile bilaterale de evitare a dublei impuneri. Acest ghid acoperă tot ce trebuie să știi despre declararea veniturilor din străinătate în D212 pentru anul fiscal 2026.

Vezi și: ghidul pentru dividende dacă primești dividende de la brokeri externi, ghidul pentru crypto dacă folosești exchange-uri internaționale, ghidul pentru chirii dacă ai imobile în alte state UE, sau calendarul termenelor 2026 pentru depunerea D212.

1. Cine este obligat să declare venituri din străinătate

În principiu, orice rezident fiscal român este obligat să declare în România toate veniturile obținute la nivel mondial, indiferent de unde provin acestea. Aceasta este o regulă generală a impozitării bazate pe rezidență, aplicată în majoritatea statelor europene.

1.1. Cine este rezident fiscal român

Conform Codului fiscal art. 7, ești considerat rezident fiscal român dacă îndeplinești cel puțin una dintre următoarele condiții:

• Ai domiciliul în România;
• Locuiești în România mai mult de 183 de zile într-o perioadă de 12 luni consecutive;
• Centrul tău de interese vitale (familie, locuință permanentă, surse principale de venit) se află în România;
• Ești cetățean român cu serviciu în străinătate într-o misiune diplomatică sau oficială.

Dacă îndeplinești simultan condițiile de rezidență fiscală în două state, se aplică tie-breaker rules din convențiile bilaterale (de regulă, în această ordine: locuință permanentă, centrul intereselor vitale, șederea obișnuită, cetățenie). Aceste reguli sunt esențiale pentru cei care locuiesc parțial în România și parțial în alt stat.

1.2. Tipuri de venituri din străinătate impozabile în România

Toate categoriile de venituri sunt potențial impozabile dacă ești rezident român. Cele mai frecvente sunt:

• Venituri salariale de la angajatori străini (inclusiv pentru muncă remote);
• Venituri din activitate independentă prestate pentru clienți din străinătate;
• Venituri din dividende de la companii străine;
• Venituri din dobânzi la conturi bancare sau obligațiuni străine;
• Câștiguri de capital din vânzarea acțiunilor sau a fondurilor de investiții străine;
• Venituri din chirii de la imobile situate în străinătate;
• Pensii din alte state;
• Premii și jocuri de noroc din străinătate;
• Câștiguri din crypto tranzacționat pe exchange-uri non-românești.

2. Convențiile de evitare a dublei impuneri

Pentru a preveni ca același venit să fie impozitat de două ori (o dată în statul de sursă și o dată în statul de rezidență), România a încheiat convenții bilaterale cu peste 90 de state. Aceste convenții stabilesc cum se împart drepturile de impozitare între cele două state și ce metodă se aplică pentru evitarea dublei impuneri.

2.1. Statele cu care România are convenții

Lista include practic toate statele UE (Germania, Franța, Italia, Spania, Olanda, Belgia etc.), Marea Britanie, SUA, Canada, Elveția, Japonia, China, Israel, Emiratele Arabe Unite, Australia și multe altele. Lista completă este disponibilă pe site-ul ANAF, în secțiunea „Asistență contribuabili” → „Convenții fiscale”.

2.2. Cum funcționează o convenție

Pentru fiecare categorie de venit, convenția indică:

• Care stat are dreptul prioritar de impozitare;
• Ce cotă maximă poate aplica statul de sursă (de exemplu, 15% pe dividende în loc de 30%);
• Ce metodă folosește statul de rezidență pentru evitarea dublei impuneri (credit fiscal sau scutire).

3. Metodele de evitare a dublei impuneri

Există două metode principale prin care convențiile evită dubla impunere: metoda creditului fiscal și metoda scutirii. România folosește, în general, metoda creditului fiscal pentru veniturile din străinătate.

3.1. Metoda creditului fiscal

În această metodă, declari în România venitul brut total din străinătate și aplici cota de impozit din legea română. Apoi, scazi impozitul deja plătit în statul de sursă, în limita impozitului datorat în România pentru acel venit.

Exemplu — credit fiscal pentru venituri salariale din Germania

Maria a lucrat remote pentru un angajator german și a obținut 50.000 EUR brut în 2025. Angajatorul german i-a reținut 11.000 EUR ca impozit pe salariu. Cursul mediu de conversie EUR/RON: 4,95.

• Venit brut în RON: 50.000 × 4,95 = 247.500 RON
• Impozit datorat în România (10%): 24.750 RON
• Impozit deja plătit în Germania: 11.000 × 4,95 = 54.450 RON
• Credit fiscal aplicabil: minim între 24.750 și 54.450 = 24.750 RON
• Impozit suplimentar de plată în România: 24.750 – 24.750 = 0 RON

Atenție: faptul că ai plătit mai mult în Germania decât datorezi în România nu înseamnă că primești diferența — creditul fiscal este limitat la valoarea obligației din România.

3.2. Metoda scutirii (cu progresie)

Această metodă este aplicată de unele state pentru anumite categorii de venituri și prevede că venitul respectiv este scutit de impozit în statul de rezidență, dar se ia în considerare pentru determinarea cotei progresive aplicabile celorlalte venituri (cota progresivă nu este relevantă pentru cota fixă de 10% din România).

4. Veniturile salariale din străinătate

Salariile primite de la un angajator străin (sau de la o filială străină a unei multinaționale) au reguli specifice. Diferența principală este modul în care lucrezi: pe loc în străinătate sau remote din România.

4.1. Salariu de la angajator străin pentru muncă remote din România

Dacă lucrezi din România pentru un angajator străin care nu are sediu sau reprezentanță în România, acesta poate să nu rețină impozit. În acest caz:

• Tu ești cel responsabil pentru declararea integrală a venitului în D212;
• Trebuie să plătești impozitul de 10% pe salariul brut;
• Datorezi CAS și CASS conform legii române — aici regulile pot deveni complexe în funcție de existența unui certificat A1 sau a altor mecanisme de coordonare a securității sociale între state.

4.2. Salariu de la angajator străin pentru muncă efectiv prestată în străinătate

Dacă ai locuit și lucrat în străinătate o parte din an (de exemplu, 8 luni în Germania și 4 luni în România), trebuie să determini mai întâi statutul tău de rezidență fiscală conform tie-breaker rules. Dacă rămâi rezident român, declari toate veniturile în D212 și aplici creditul fiscal pentru impozitul plătit în străinătate.

4.3. Certificate A1 pentru securitate socială

Pentru cetățenii UE, formularul A1 atestă în care stat ești asigurat pentru securitate socială (CAS, CASS, șomaj). Dacă ai certificat A1 emis de Germania, contribuțiile sociale germane te acoperă și nu mai datorezi CAS/CASS în România pentru acel salariu. Fără A1, situația devine ambiguă și pot apărea solicitări de la ambele state — recomandarea fermă este să obții A1 înainte de a începe să lucrezi în altă jurisdicție.

5. Veniturile din activități independente prestate clienților străini

Dacă ești PFA în România și ai clienți din străinătate, veniturile încasate de la aceștia se declară în D212 ca venituri din activități independente, conform regulilor uzuale ale PFA. Câteva aspecte specifice:

5.1. Cursul de schimb pentru facturi în valută

Facturile emise în valută se înregistrează în registrul de încasări și plăți la cursul BNR din ziua încasării, nu din ziua emiterii. Diferențele de curs valutar nu se înregistrează separat — doar suma în RON la încasare.

5.2. TVA pentru clienți din UE

Pentru servicii prestate către clienți business din UE, se aplică reverse charge și nu se facturează TVA. Pentru clienți non-business din UE, regulile diferă în funcție de tipul de serviciu și de plafoanele aplicabile.

5.3. Documentația pentru convenții

Dacă clientul tău din străinătate ar vrea să rețină impozit la sursă (de exemplu, în SUA), poți evita asta prin prezentarea certificatului de rezidență fiscală în România și a unui formular de scutire (W-8BEN sau echivalent). Astfel, pot să nu rețină nimic și tu plătești integral impozitul în România.

6. Dividende, dobânzi și câștiguri de capital din străinătate

Aceste categorii sunt detaliate în ghidul nostru dedicat dividendelor și în cel pentru crypto. Sintetic:

• Dividende din străinătate: impozit 16% în România, minus credit fiscal pentru impozitul plătit la sursă.
• Dobânzi: impozit 10% în România, plus credit fiscal pentru impozitul plătit la sursă.
• Câștiguri de capital din vânzarea acțiunilor străine: impozit 1% sau 3% în funcție de durata deținerii, conform regulilor românești pentru câștigurile de capital.
• Câștiguri din crypto pe exchange-uri străine: 16% în România (Legea 141/2025).

7. Veniturile din chirii pentru imobile situate în străinătate

Dacă deții un imobil în Spania, Italia, Bulgaria sau orice alt stat și îl închiriezi, veniturile sunt impozabile atât în statul unde se află imobilul (regula generală a convențiilor — venituri din imobile sunt impozabile în statul de situare), cât și în România ca venit cumulat la veniturile tale globale.

7.1. Aplicarea creditului fiscal

În D212, declari venitul brut din chirii (convertit în RON) și aplici cota forfetară de 20% (sau 30% pentru regim turistic). Pe venitul net rezultat, calculezi impozitul de 10% și apoi scazi impozitul plătit în statul de situare a imobilului, în limita obligației din România.

7.2. Documentele necesare

• Contractul de închiriere (sau rezumatul acestuia);
• Dovada veniturilor încasate (extrase bancare, statementul platformei, chitanțe);
• Dovada impozitului plătit în statul de situare (decizie de impunere, recipisă de plată);
• Conversia în RON la cursul BNR.

8. Pensii primite din străinătate

Pensionarii care primesc pensii din alte state (Germania, Italia, Israel, SUA etc.) au reguli specifice. În principiu, pensiile sunt impozabile în statul de rezidență, dar convențiile pot prevedea excepții pentru anumite categorii (pensii din funcția publică, pensii militare etc.).

8.1. Cum se declară

În D212, pensiile din străinătate se declară la categoria „venituri din pensii din străinătate”. Se aplică cota de impozit pe venit de 10% pe partea care depășește deducerea aferentă pensiilor (de regulă 2.000 RON/lună, subiect ajustărilor anuale). Pensiile mici sunt scutite în totalitate.

9. Cum se completează D212 pentru venituri din străinătate

1. Identifică toate categoriile de venituri din străinătate primite în 2025.
2. Convertește fiecare sumă în RON folosind cursul BNR aplicabil.
3. Adună documentele justificative pentru fiecare venit (statementuri, dovezi de impozit plătit, certificate de rezidență).
4. Completează în D212 secțiunea corespunzătoare fiecărei categorii.
5. Indică impozitul deja plătit în străinătate pentru a beneficia de creditul fiscal.
6. Verifică încadrarea în trepte CASS pentru veniturile pasive cumulate.
7. Validează și depune.

10. Exemple practice

10.1. Exemplul 1: Lucrător remote pentru o companie din SUA

George locuiește în România și lucrează remote pentru o companie din SUA, încasând 60.000 USD/an. Compania americană nu are sediu în România și nu reține impozit. Cursul mediu USD/RON: 4,55.

• Venit brut în RON: 60.000 × 4,55 = 273.000 RON
• Impozit pe venit (10%): 27.300 RON
• CAS: dacă George este înregistrat ca PFA pentru această activitate, datorează CAS pe trepte. Dacă este declarat ca venit din salariu de la angajator străin, regulile diferă.
• CASS: similar — depinde de încadrare.

Pentru claritate, George ar trebui să consulte un contabil pentru a stabili dacă optimal este să se înregistreze ca PFA sau să declare venitul direct ca salariu de la angajator străin.

10.2. Exemplul 2: Apartament închiriat în Bulgaria

Diana deține un apartament în Sofia, închiriat pentru 800 EUR/lună (9.600 EUR/an). Bulgaria a reținut un impozit local de 10% (960 EUR). Cursul EUR/RON: 4,95.

• Venit brut în RON: 9.600 × 4,95 = 47.520 RON
• Cotă forfetară 20%: cheltuieli forfetare = 9.504 RON
• Venit net impozabil: 38.016 RON
• Impozit pe venit (10%): 3.802 RON
• Impozit plătit în Bulgaria (în RON): 960 × 4,95 = 4.752 RON
• Credit fiscal aplicabil: min(3.802, 4.752) = 3.802 RON
• Impozit suplimentar de plată în România: 0 RON
• CASS: venit net 38.016 RON > 24.300 RON → treapta 1 → 2.430 RON

11. Erori frecvente la declararea veniturilor din străinătate

• Necunoașterea statutului de rezidență fiscală. Mulți români care locuiesc parțial în alt stat nu știu că sunt încă rezidenți fiscali români și nu declară veniturile globale.
• Omiterea creditului fiscal. Plătesc impozit dublu fiindcă nu cer creditul pentru impozitul plătit deja în străinătate.
• Folosirea cursului greșit. Trebuie folosit cursul BNR din ziua încasării, nu media anuală.
• Nepăstrarea documentelor. Fără dovada impozitului plătit în străinătate (decizie de impunere, recipisă), creditul fiscal poate fi refuzat.
• Confuzia între venit brut și net. Pentru calculul în D212, se folosește venitul brut, iar impozitul plătit în străinătate se scade ca credit, nu ca cheltuială.

12. Întrebări frecvente

Sunt obligat să declar dacă am plătit deja impozit în străinătate?

Da. Obligația de declarare există independent de impozitul plătit în străinătate. Creditul fiscal îți elimină dubla impunere doar dacă ai depus D212 corect.

Ce se întâmplă dacă România nu are convenție cu statul respectiv?

Pentru câteva state cu care România nu are convenție, se aplică regulile interne (cota integrală pe venit) și nu există credit fiscal automat. În astfel de cazuri, dubla impunere este o realitate dificilă pe care merită s-o discuți cu un specialist înainte de a lua decizii structurale.

Pot opta să fiu impozitat doar în statul de sursă?

Doar în cazurile foarte specifice prevăzute de convenții (de exemplu, salariile din funcția publică). În general, ca rezident român, ești obligat să declari toate veniturile globale.

Cum obțin certificatul de rezidență fiscală în România?

Solicitarea se face la organul fiscal competent din raza domiciliului tău. Cererea se depune online prin SPV sau pe hârtie. Documentul se eliberează în aproximativ 30 de zile și este valabil 1 an. Costul este simbolic.

Trebuie să plătesc CAS și CASS pentru veniturile din străinătate?

Depinde de tipul veniturilor și de existența unui certificat A1 (pentru UE). Veniturile salariale acoperite de A1 nu generează CAS/CASS în România. Veniturile pasive (dividende, chirii din străinătate) intră în cumulul pentru CASS pe trepte.

Cum tratez fiscal veniturile din opțiuni pe acțiuni (RSU, ESPP) primite de la angajatori străini?

Acțiunile primite ca remunerație variabilă (RSU — restricted stock units) sunt impozabile la momentul vesting-ului ca venituri salariale, evaluate la valoarea de piață a acțiunilor în RON la data vesting-ului. Vânzarea ulterioară generează un câștig sau pierdere de capital, calculat ca diferență între prețul de vânzare și prețul de la vesting. Pentru ESPP (employee stock purchase plans), regulile diferă în funcție de structura programului — diferența între prețul de cumpărare cu discount și prețul de piață poate fi tratată ca beneficiu salarial.

Ce se întâmplă dacă nu obțin documentele oficiale de la statul de sursă?

Fără documente justificative valide (decizii de impunere, recipise oficiale, statementuri de la plătitori), creditul fiscal poate fi refuzat de ANAF. În acest caz, ai putea ajunge să plătești integral impozitul în România, chiar dacă deja l-ai plătit în străinătate. De aceea, păstrarea atentă a documentelor este critică.

13. Schimbarea rezidenței fiscale: când și cum

Pentru cei care plănuiesc o relocare definitivă în alt stat sau, dimpotrivă, o întoarcere în România, schimbarea oficială a rezidenței fiscale este o procedură formală care evită ambiguitățile și posibilele cereri duble de impunere.

13.1. Plecarea din România — chestionarul de plecare

Dacă pleci în străinătate cu intenția de a-ți schimba rezidența, ai obligația să depui la ANAF, în termen de 30 de zile de la plecare, un chestionar pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România. Pe baza informațiilor furnizate, ANAF analizează dacă plecarea ta a fost într-adevăr una care presupune transferul rezidenței fiscale sau dacă rămâi rezident român (de exemplu, pentru că ai familie, locuință sau interese economice principale în România).

Dacă ANAF confirmă pierderea rezidenței, începând cu momentul plecării vei avea obligația de a declara doar veniturile din surse românești în România, restul fiind impozitate în statul nou de rezidență.

13.2. Sosirea în România — chestionarul de sosire

Reciproc, dacă te muți în România, depui un chestionar pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România. Acesta declanșează procesul de evaluare al rezidenței și, dacă este confirmată, devii obligat să declari veniturile globale începând cu data sosirii.

13.3. Documente necesare

• Pașaportul / cartea de identitate din statul de plecare sau sosire;
• Contractul de muncă sau de prestări servicii, dacă există;
• Contractul de închiriere sau actul de proprietate al locuinței permanente;
• Dovezi de viața familială (certificate de căsătorie, naștere copii, școlarizare);
• Dovezi ale închiderii sau deschiderii conturilor bancare, asigurărilor de sănătate etc.

14. Cazuri speciale: digital nomads, expați și consultanți internaționali

Apariția stilului de viață digital nomad a creat o nouă categorie de contribuabili pentru care declararea veniturilor din străinătate are particularități. Mulți dintre aceștia trăiesc câteva luni într-o țară, apoi în alta, fără un sediu fix. Pentru ei, determinarea rezidenței fiscale este una dintre cele mai dificile probleme.

14.1. Regula celor 183 de zile

Dacă petreci în România mai mult de 183 de zile într-o perioadă de 12 luni consecutive, devii rezident fiscal român. Această perioadă nu trebuie să coincidă cu anul calendaristic — orice fereastră de 12 luni se ia în calcul. De aceea, mulți digital nomads care vor să evite rezidența română își planifică minuțios deplasările, păstrând sub 183 de zile/an în România.

14.2. Centrul de interese vitale

Chiar și sub 183 de zile, dacă centrul intereselor tale vitale (familia, casa principală, conturile bancare, sursele majore de venit) rămâne în România, poți fi declarat rezident fiscal român. Acest criteriu este aplicat de inspectorii ANAF în mod individual și poate fi contestat doar prin probe solide.

14.3. Vizele de digital nomad și impactul lor fiscal

Mai multe state oferă vize speciale pentru digital nomads (Estonia, Portugalia, Spania, Croația). Aceste vize, în general, nu schimbă automat rezidența ta fiscală — ele permit doar șederea legală. Dacă în paralel păstrezi rezidența română, vei continua să declari toate veniturile globale în România.

14.4. România ca destinație pentru digital nomads

În 2022, România a introdus propria sa viză de digital nomad, care permite cetățenilor non-UE să locuiască legal în România în timp ce lucrează remote pentru angajatori sau clienți din afara țării. Această categorie are unele facilități fiscale specifice — de exemplu, dacă veniturile sunt obținute exclusiv din străinătate și nu provin de la entități românești, regimul fiscal poate fi favorabil. Pentru fiecare situație specifică, recomandăm consultarea cu un consultant fiscal specializat în impozitarea internațională, care poate analiza dacă beneficiile aplicabile statutului de digital nomad sunt avantajoase pentru tine.

15. Sancțiuni pentru nedeclararea veniturilor din străinătate

Nedeclararea veniturilor din străinătate este una dintre cele mai investigate categorii de către ANAF, în special prin folosirea schimbului automat de informații financiare cu jurisdicțiile partenere. Sancțiunile includ:

• Amenzi contravenționale pentru depunere tardivă;
• Recalculare retroactivă a obligațiilor fiscale pentru ultimii 5 ani fiscali, cu dobânzi și penalități;
• Pierderea creditului fiscal dacă nu prezinți la timp dovada impozitului plătit în străinătate;
• Răspundere penală pentru evaziune fiscală în cazul sumelor mari și al ascunderii deliberate.

16. Recomandări pentru cei cu venituri internaționale complexe

Dacă ai surse multiple de venit din străinătate sau dacă te muți frecvent între jurisdicții, situația ta fiscală poate deveni rapid foarte complicată și vulnerabilă la interpretări diferite între autoritățile fiscale implicate. Câteva recomandări generale pe care orice contribuabil cu expunere internațională ar trebui să le aibă mereu în vedere atunci când își organizează documentele și deciziile financiare:

• Consultă un consultant fiscal cu experiență internațională înainte de a face mutări semnificative sau de a accepta oferte de muncă în străinătate.
• Păstrează evidența detaliată a tuturor veniturilor și documentelor justificative timp de minimum 5 ani.
• Solicită certificatele A1 și de rezidență fiscală la timp, pentru a beneficia de cotele reduse din convenții.
• Verifică anual situația ta de rezidență și actualizează declarațiile dacă există schimbări.
• Folosește un calculator fiscal înainte de fiecare decizie majoră pentru a estima impactul real al veniturilor din străinătate.

Pentru o estimare rapidă a impozitului datorat în România pe veniturile tale din străinătate, folosește calculatoarele noastre dedicate fiecărei categorii (PFA, chirii, dividende, crypto). Pentru situații complexe, completarea Declarației Unice cu elemente internaționale necesită atenție specială și, uneori, sfatul unui specialist fiscal — investiția în consultanță poate fi mult mai mică decât eventualele penalități pentru declarare incorectă.