Declarația Unică pentru crypto — impozit 10% în D212 2026

Tranzacționarea criptomonedelor a devenit, în ultimii ani, o sursă de venit din ce în ce mai populară pentru români. Indiferent dacă tranzacționezi pe Binance, Revolut, Kraken, Coinbase sau alte platforme, ai obligația de a declara câștigurile realizate în Declarația Unică (D212). Pentru D212 depusă în 2026 — care finalizează câștigurile realizate în anul fiscal 2025 — cota aplicabilă este de 10%, conform regulilor de impozitare în vigoare pe tot parcursul anului 2025. Pachetul Legea 141/2025 urcă această cotă la 16% începând cu câștigurile realizate de la 1 ianuarie 2026, care vor fi declarate în D212 depusă în 2027. Acest ghid detaliat te ajută să înțelegi corect cum se calculează, declară și optimizează fiscal câștigurile din crypto pentru ambele regimuri.

Vezi și: calculatorul crypto (impozit 10% pentru câștigurile 2025, scutirea 200/600 RON și CASS pe trepte), ghidul pentru dividende care urmează aceleași reguli tranzitorii, ghidul pentru venituri din străinătate dacă folosești exchange-uri externe, sau calendarul termenelor 2026 pentru bonificația de 3% (OUG 8/2026, termen 15 aprilie 2026).

1. Cadrul legal pentru crypto în România

În legislația românească, criptomonedele sunt reglementate fiscal ca „venituri din transferul de monedă virtuală”, conform Codului fiscal art. 116, alin. 2, lit. c). Această categorie a fost introdusă în 2019, iar cea mai recentă modificare majoră — Legea 141/2025 — urcă cota de impozit la 16% pentru câștigurile obținute începând cu 1 ianuarie 2026. Pentru D212 depusă în 2026, care finalizează câștigurile realizate în 2025, cota aplicabilă rămâne însă 10%.

1.1. Ce intră în categoria „monedă virtuală”

Codul fiscal definește moneda virtuală ca o reprezentare digitală de valoare care nu este emisă de o bancă centrală sau de o autoritate publică, dar este acceptată ca mijloc de schimb. Aceasta include:

• Bitcoin (BTC) și toate criptomonedele similare;
• Ethereum (ETH) și tokenurile ERC-20;
• Stablecoins (USDT, USDC, DAI, BUSD);
• Tokenuri NFT (la transferul cu valoare);
• Tokenuri obținute din staking, lending, farming, airdrops.

1.2. Cota de impozit: 10% pentru câștigurile 2025, 16% din 2026

Cota aplicabilă depinde de anul în care s-a realizat câștigul (momentul vânzării/schimbului):

• Câștiguri realizate în 2025: cota 10%, declarată în D212 depusă în 2026.
• Câștiguri realizate din 1 ianuarie 2026: cota 16%, conform Legii 141/2025; se vor declara în D212 depusă în 2027.

Modificarea se aplică în funcție de data realizării câștigului, nu de data achiziției monedelor. Astfel, un BTC cumpărat în 2020 și vândut în martie 2025 generează un câștig impozitat cu 10%; același BTC vândut în martie 2026 generează un câștig impozitat cu 16%.

1.3. Impactul fiscal al tranziției

Pentru un câștig de 50.000 RON din crypto:

• Realizat în 2025 (cota 10%) → D212 2026: impozit = 5.000 RON.
• Realizat în 2026 (cota 16%) → D212 2027: impozit = 8.000 RON.
• Diferența: 3.000 RON impozit suplimentar.

Mulți investitori au realizat profituri în 2025 tocmai pentru a beneficia de cota mai mică pe care o aplică D212 depusă în 2026. Dacă declari câștiguri crypto în D212 depusă în 2026, cota relevantă este 10% — nu 16%.

2. Cum se calculează câștigul impozabil

Câștigul (sau pierderea) din crypto se calculează ca diferență între prețul de vânzare și prețul de achiziție, ambele convertite în RON la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR) din ziua tranzacției.

2.1. Formula de bază

Câștig impozabil = (preț de vânzare în RON) – (preț de achiziție în RON) – (comisioane în RON)

Comisioanele plătite pe exchange (atât la cumpărare, cât și la vânzare) sunt deductibile, întrucât reprezintă o cheltuială direct legată de tranzacție.

2.2. Cursul BNR la conversie

Pentru fiecare tranzacție în valută străină (USD, EUR, USDT etc.), trebuie să folosești cursul BNR din ziua tranzacției. Acest curs este publicat zilnic pe site-ul BNR și este obligatoriu pentru orice declarație fiscală în România.

Atenție: nu poți folosi prețul în USD sau EUR direct — toate sumele trebuie să fie în RON. Aceasta înseamnă că o tranzacție care a generat profit în USD poate genera o pierdere în RON dacă cursul s-a modificat semnificativ între cumpărare și vânzare, și invers.

2.3. Cumpărare cu fiat vs. crypto-to-crypto

Există două categorii principale de tranzacții:

• Cumpărare/vânzare cu fiat (RON, USD, EUR): tranzacție clasică unde se vede direct prețul de cumpărare și de vânzare. Impozitul se calculează pe diferența în RON.
• Crypto-to-crypto (de exemplu, BTC → ETH): conform interpretării ANAF, fiecare astfel de tranzacție este un eveniment fiscal: vânzarea BTC-ului inițial generează un câștig sau pierdere, iar achiziția ETH-ului devine baza pentru o viitoare tranzacție. Asta înseamnă că trebuie să convertești ambele „picioare” ale tranzacției în RON la cursul BNR de atunci.

3. Metoda FIFO (First In, First Out)

Pentru a determina care unități de criptomonedă au fost vândute (atunci când ai cumpărat la prețuri diferite), legislația românească nu impune explicit o metodă, dar interpretarea ANAF cea mai des întâlnită este metoda FIFO — primele unități cumpărate sunt primele vândute.

3.1. Exemplu de FIFO

Să presupunem că ai următoarele tranzacții pe BTC în 2025 (care se vor declara în D212 2026):

• 15 ianuarie: cumperi 0,5 BTC la 200.000 RON/BTC → cost 100.000 RON
• 15 martie: cumperi 0,5 BTC la 250.000 RON/BTC → cost 125.000 RON
• 15 iunie: vinzi 0,8 BTC la 280.000 RON/BTC → încasări 224.000 RON

Aplicând FIFO:

• Primele 0,5 BTC vândute provin din lotul de 15 ianuarie: cost 100.000 RON, vânzare 0,5 × 280.000 = 140.000 RON → câștig 40.000 RON.
• Următoarele 0,3 BTC vândute provin din lotul de 15 martie: cost 0,3 × 250.000 = 75.000 RON, vânzare 0,3 × 280.000 = 84.000 RON → câștig 9.000 RON.
• Câștig total în iunie: 49.000 RON.
• Stoc rămas: 0,2 BTC din lotul de 15 martie, cu cost 50.000 RON. Aceste 0,2 BTC rămân ca bază de cost pentru viitoarele tranzacții, iar la o eventuală vânzare se va aplica același principiu FIFO.

3.2. Alternative: LIFO, weighted average

Deși FIFO este metoda cel mai des recomandată, unii contabili folosesc weighted average (cost mediu ponderat). Această metodă este permisă atât timp cât o aplici consecvent în toți anii fiscali. LIFO (Last In, First Out) nu este recunoscut explicit în legislația românească pentru crypto.

4. Scutirea de 200/600 RON per tranzacție

Codul fiscal art. 116 prevede o scutire pentru tranzacțiile de mică valoare:

• Câștigurile sub 200 RON pe tranzacție nu se impozitează individual.
• Suma câștigurilor neimpozabile dintr-un an nu poate depăși 600 RON total.

Această scutire se aplică doar tranzacțiilor cu câștig mic. Dacă, de exemplu, ai 5 tranzacții cu câștig de 150 RON fiecare (total 750 RON), primele 4 (până la 600 RON) sunt scutite, iar a 5-a (cu 150 RON) intră în baza impozabilă cu valoarea care depășește pragul de 600 RON, adică 150 RON.

4.1. Cum se calculează scutirea în practică

În D212, calculezi câștigul total din toate tranzacțiile, apoi din acesta poți scădea scutirea de până la 600 RON aplicabilă tranzacțiilor sub 200 RON câștig fiecare. Dacă o singură tranzacție are câștig peste 200 RON, aceasta este integral impozabilă (fără scutire parțială).

5. Compensarea pierderilor

O regulă esențială pentru investitorii activi: pierderile dintr-o tranzacție pot fi compensate cu câștigurile din altele, în cadrul aceluiași an fiscal. Asta înseamnă că impozitul se aplică pe câștigul net anual, nu pe fiecare tranzacție individuală.

5.1. Exemplu de compensare

În 2025 ai următoarele rezultate (declarate în D212 2026):

• Tranzacție 1 (BTC): câștig 25.000 RON
• Tranzacție 2 (ETH): câștig 8.000 RON
• Tranzacție 3 (altcoin): pierdere 15.000 RON
• Tranzacție 4 (LUNA): pierdere 5.000 RON

Câștig net = 25.000 + 8.000 – 15.000 – 5.000 = 13.000 RON. Impozit (10%) = 1.300 RON. (Pentru aceleași operațiuni realizate în 2026, cota ar fi 16% și impozitul 2.080 RON.)

5.2. Reportarea pierderilor

Conform Codului fiscal, pierderile fiscale pot fi reportate în următorii 7 ani consecutivi, dacă sunt declarate corespunzător în D212 al anului în care au fost realizate. Aceasta este o regulă valoroasă pentru investitorii activi care pot avea ani buni și ani răi.

6. CASS pe câștigurile din crypto

La fel ca celelalte venituri pasive, câștigurile din crypto se cumulează pentru calculul CASS pe trepte:

• Treapta 1: cumul venituri pasive 24.300 – 48.600 RON → CASS 2.430 RON.
• Treapta 2: cumul 48.600 – 97.200 RON → CASS 4.860 RON.
• Treapta 3: cumul peste 97.200 RON → CASS 9.720 RON.

Pentru cumul, se folosește câștigul net (după compensarea pierderilor) din crypto, plus celelalte venituri pasive (chirii, dividende, dobânzi).

7. Documentația necesară pentru declarare

Pentru o declarare corectă, ai nevoie de o evidență detaliată a tuturor tranzacțiilor. Cele mai importante documente sunt:

7.1. Statementele de la exchange-uri

Majoritatea platformelor (Binance, Kraken, Coinbase, Revolut) oferă posibilitatea de a descărca un raport anual sau lunar cu toate tranzacțiile. Acest raport include:

• Data și ora fiecărei tranzacții;
• Tipul (cumpărare, vânzare, conversie, transfer);
• Suma tranzacționată;
• Prețul în valuta de tranzacționare;
• Comisionul plătit.

7.2. Conversiile în RON

Pentru fiecare tranzacție, trebuie să faci conversia în RON la cursul BNR. Există tools-uri online (Koinly, CoinTracker, CoinTracking) care automatizează această conversie, dar verificarea manuală este recomandată pentru tranzacțiile mari.

7.3. Centralizatorul anual

Pe baza statementelor și a conversiilor, creezi un centralizator anual care arată:

• Câștigul/pierderea pe fiecare tranzacție în RON;
• Câștigul net anual;
• Pierderile reportate din ani anteriori (dacă există);
• Impozitul calculat — 10% × câștig net pentru câștigurile 2025, 16% × câștig net pentru cele realizate din 2026 încolo.

Acest centralizator nu se depune la ANAF, dar trebuie păstrat minimum 5 ani și prezentat la o eventuală inspecție.

8. Tranzacții speciale: staking, lending, airdrops

Pe lângă tranzacțiile clasice cumpărare-vânzare, există și alte categorii de venituri din crypto care necesită atenție specială.

8.1. Staking

Recompensele din staking sunt considerate, conform interpretării majoritare, venituri impozabile la momentul primirii. Valoarea în RON este determinată la cursul BNR din ziua primirii. Apoi, când vinzi recompensele, calculezi un nou câștig/pierdere între prețul de la primire și prețul de la vânzare.

8.2. Lending (DeFi)

Dobânzile primite din lending DeFi (de pe Aave, Compound etc.) sunt asimilate cu dobânzile normale și impozitate corespunzător. Atenție: aceste dobânzi pot fi cumulate cu alte venituri pasive pentru pragul CASS.

8.3. Airdrops

Tokenurile primite gratuit prin airdrops se evaluează la valoarea de piață în RON la momentul primirii și sunt impozabile ca venituri din alte surse. Vânzarea ulterioară generează un alt eveniment fiscal — câștig sau pierdere de capital.

8.4. NFT-uri

Vânzarea unui NFT este tratată similar cu vânzarea unei criptomonede: câștigul (preț de vânzare – preț de achiziție – comisioane) este impozabil la cota aplicabilă anului realizării (10% pentru 2025, 16% pentru 2026). Crearea și vânzarea NFT-urilor în mod regulat poate fi recalificată drept activitate independentă (PFA), cu un regim fiscal diferit.

9. Exemple practice pentru câștigurile 2025 (D212 depusă în 2026)

9.1. Exemplul 1: Investitor pasiv (DCA pe BTC)

Daniel a făcut Dollar Cost Averaging pe BTC timp de 3 ani și în 2025 a vândut o parte. Tranzacții:

• Cost de bază (FIFO) pentru fracțiunea vândută: 80.000 RON
• Preț de vânzare: 130.000 RON
• Comisioane totale: 2.000 RON
• Câștig net: 130.000 – 80.000 – 2.000 = 48.000 RON
• Impozit (10%): 4.800 RON
• CASS: 48.000 RON între 24.300 și 48.600 → treapta 1 → 2.430 RON
• Total: 7.230 RON

9.2. Exemplul 2: Trader activ

Maria face trading activ pe Binance. În 2025 a avut sute de tranzacții, totalizând:

• Câștiguri pe tranzacții profitabile: 120.000 RON
• Pierderi pe tranzacții nereușite: 35.000 RON
• Comisioane totale: 8.000 RON
• Câștig net: 120.000 – 35.000 – 8.000 = 77.000 RON
• Impozit (10%): 7.700 RON
• CASS: 77.000 RON > 48.600 RON → treapta 2 → 4.860 RON
• Total: 12.560 RON

9.3. Exemplul 3: Holder cu staking

Vlad ține ETH în staking pe Lido. În 2025:

• Recompense din staking: 0,8 ETH × 18.000 RON/ETH (cursuri medii) = 14.400 RON (impozabil ca venit la primire)
• Vânzare ETH (FIFO): câștig 25.000 RON
• Total câștig: 39.400 RON
• Impozit (10%): 3.940 RON
• CASS: 39.400 RON > 24.300 RON → treapta 1 → 2.430 RON
• Total: 6.370 RON

Pentru aceleași operațiuni realizate în 2026, impozitul ar fi calculat cu 16% (Legea 141/2025) și s-ar declara în D212 depusă în 2027.

10. Erori frecvente la declararea crypto

• Folosirea cursului mediu anual în loc de cursul BNR din ziua tranzacției — incorect și poate fi contestat la o inspecție.
• Omiterea tranzacțiilor crypto-to-crypto — fiecare schimb între criptomonede este un eveniment fiscal.
• Neraportarea recompenselor din staking — multe persoane le consideră „bonus” și uită să le declare.
• Confuzia între câștig brut și câștig net — comisioanele sunt deductibile și reduc baza impozabilă.
• Lipsa documentației — dacă nu poți dovedi prețul de achiziție, ANAF poate considera că întreaga sumă este impozabilă (cost zero).

11. Optimizare fiscală pentru investitorii crypto

Câteva strategii legale pentru a-ți reduce sarcina fiscală:

• Tax-loss harvesting: înainte de sfârșitul anului, vinde pozițiile cu pierdere pentru a compensa câștigurile din alte tranzacții.
• Holding pe termen lung: pentru investiții pe termen lung, evită tranzacționarea frecventă pentru a amâna evenimentele fiscale.
• Folosirea scutirii de 600 RON: dacă faci multe tranzacții mici, structurează-le astfel încât să nu depășești 200 RON câștig pe tranzacție, în limita scutirii anuale.
• Documentația impecabilă: folosește un tool de tracking (Koinly, CoinTracking) și păstrează rapoartele exportate.
• Reportarea pierderilor: declară corect pierderile pentru a le putea folosi în compensare în următorii 7 ani.

12. Întrebări frecvente despre crypto și D212

Trebuie să declar dacă nu am vândut, doar țin?

Nu. Simpla deținere („HODL”) nu generează un eveniment fiscal. Doar vânzarea, schimbul (crypto-to-crypto) sau utilizarea pentru cumpărarea de bunuri/servicii sunt evenimente impozabile.

Ce se întâmplă dacă transfer crypto între wallet-urile mele?

Transferul între wallet-uri proprii (de exemplu, de pe Binance pe Ledger) nu este un eveniment fiscal. Doar comisionul plătit pentru transfer poate fi inclus în costul de bază.

Pot deduce hardware wallet-ul, abonamentul la un tool de tracking?

Aceste cheltuieli nu sunt deductibile pentru categoria „venituri din transferul de monedă virtuală”. Doar comisioanele directe ale tranzacțiilor sunt deductibile. Dacă totuși faci trading ca activitate principală, ai putea consulta despre înregistrarea ca PFA.

Cum declar tokenurile pe care le-am pierdut într-o exchange falimentat?

Dacă platforma a falimentat și nu mai poți accesa fondurile (ex: Celsius, FTX), poți declara o pierdere fiscală în anul în care faliman este oficial confirmat. Păstrează toate dovezile (screenshot-uri, mesaje, anunțuri oficiale).

ANAF chiar poate verifica tranzacțiile mele crypto?

Da. ANAF participă la schimbul automat de informații financiare (CRS) și are acces la conturile tale de la exchange-urile europene. Pentru exchange-urile non-EU, ANAF poate solicita informații prin convențiile bilaterale. Cea mai bună protecție este declararea corectă din proprie inițiativă.

Cum tratez fiscal o tranzacție eșuată sau revertită?

O tranzacție revertită (de exemplu, un swap care a eșuat și pentru care ai plătit doar gas-ul) generează doar o pierdere egală cu valoarea gas-ului plătit, în RON. Aceasta poate fi inclusă în categoria pierderilor compensabile, atât timp cât poți dovedi cu hash-ul tranzacției și cu screenshot-ul din wallet că eșuarea a fost reală.

Pot folosi o convenție de evitare a dublei impuneri pentru câștiguri din crypto?

În principiu, câștigurile de capital sunt impozabile în statul de rezidență al contribuabilului. Pentru un rezident român, indiferent de țara unde se află exchange-ul, impozitul se plătește în România. Excepțiile sunt foarte rare și implică situații specifice — pentru claritate, consultă un specialist fiscal sau un consultant cu experiență internațională.

13. Tools recomandate pentru tracking-ul tranzacțiilor

Atunci când ai zeci sau sute de tranzacții pe an pe mai multe exchange-uri și wallet-uri, urmărirea manuală devine practic imposibilă. Mai jos sunt câteva tools-uri populare care ajută la conversia automată în RON, calculul FIFO și generarea de rapoarte fiscale.

13.1. Koinly

Koinly este una dintre cele mai cunoscute platforme pentru calculul taxelor crypto. Suportă peste 700 de exchange-uri și wallet-uri, sincronizează automat tranzacțiile prin API și permite alegerea metodei de calcul (FIFO, LIFO, average cost). Suportă conversia în RON la cursul BNR și generează rapoarte fiscale care pot fi folosite ca anexă la declarația ta.

13.2. CoinTracking

CoinTracking este o alternativă populară, cu un nivel de detaliere foarte ridicat. Permite import manual și prin API, oferă rapoarte personalizabile și are o secțiune de portofoliu cu indicatori avansați. Este preferat de traderii activi cu volum mare de tranzacții.

13.3. CoinTracker

CoinTracker oferă o experiență simplă, intuitivă, ideală pentru investitori pasivi care doar fac DCA și ocazional vând. Mai puține opțiuni avansate, dar interfață curată și suport bun pentru wallet-uri DeFi.

13.4. Soluții manuale (Excel, Google Sheets)

Pentru investitori cu doar câteva tranzacții pe an, un fișier Excel sau Google Sheets poate fi suficient. Creezi câte o linie pentru fiecare tranzacție, cu coloanele: data, tip, cantitate, preț unitar (în valută), curs BNR, preț în RON, comisioane, câștig/pierdere. La sfârșitul anului, totalizezi automat câștigurile și pierderile, aplici metoda FIFO și calculezi impozitul. Avantajul: control total și costuri zero. Dezavantajul: timp consumat și risc de erori manuale.

14. Diferențe între tranzacționare ocazională și activitate cu caracter de continuitate

O linie roșie importantă în legislația fiscală românească este distincția între tranzacționarea ocazională (impozitată pe cota fixă din transferul de monedă virtuală) și activitatea cu caracter de continuitate (care poate fi recalificată ca activitate independentă, supusă regulilor PFA cu CAS și CASS calculate complet diferit).

14.1. Indicii pentru recalificarea ca activitate cu caracter de continuitate

• Volumul tranzacțiilor zilnice este foarte mare (sute sau mii pe lună);
• Folosești infrastructură profesională (boți de trading, abonamente la servicii de date, cont la mai multe exchange-uri instituționale);
• Tranzacționarea este principala ta sursă de venit;
• Deții o organizare structurată (operațiuni regulate, evidență sistematică, planificare strategică);
• Marketing-ul activității tale (de exemplu, oferi semnale de trading altora contra cost).

14.2. Implicații fiscale ale recalificării

Dacă ANAF consideră că activitatea ta de trading depășește pragul ocazional, te poate solicita să te înregistrezi ca PFA (cod CAEN dedicat activităților financiare). În acest caz:

• Veniturile sunt impozitate cu 10% pe sistem real (după deducerea cheltuielilor) sau pe normă;
• Datorezi CAS pe trepte (12 sau 24 salarii minime);
• Datorezi CASS liniar pe venitul net (între 6 și 60 salarii minime pentru veniturile 2025; 72 × min pentru veniturile 2026 conform Legii 141/2025);
• Trebuie să ții evidență contabilă în partidă simplă.

Pentru majoritatea investitorilor pasivi care fac DCA și ocazional vând, această recalificare nu se aplică. Pentru traderii activi cu volume mari, este o zonă gri pe care trebuie să o monitorizezi atent și, eventual, să o discuți cu un consultant fiscal.

15. Implicații pentru cei care primesc salarii sau plăți în crypto

Dacă primești salariul sau plăți de la clienți direct în crypto, situația devine mai complexă. Valoarea în RON la momentul primirii este venitul tău impozabil (în categoria salarii sau în categoria PFA, în funcție de relația contractuală). Ulterior, când vinzi crypto-ul primit, calculezi un câștig sau pierdere de capital pe diferența dintre prețul de la primire și cel de la vânzare. În acest caz, ai practic două evenimente fiscale: primirea (impozitată ca venit) și vânzarea (impozitată ca câștig de capital).

15. Riscuri și sancțiuni pentru nedeclarare

Nedeclararea câștigurilor din crypto poate avea consecințe serioase. ANAF a primit acces, prin schimbul automat de informații financiare, la datele de la majoritatea exchange-urilor europene. În plus, multe platforme transmit voluntar rapoarte autorităților fiscale ale țărilor de unde provin clienții lor. Cele mai frecvente sancțiuni includ:

• Amenzi contravenționale între 50 și 500 RON pentru depunerea cu întârziere a D212;
• Recalculare retroactivă pentru ultimii 5 ani fiscali, cu dobânzi (0,02%/zi) și penalități (0,01%/zi);
• Pierderea bonificației de 3% pentru plata anticipată;
• Răspundere penală pentru evaziune fiscală dacă valoarea sumelor nedeclarate depășește pragul prevăzut de Legea 241/2005 (de regulă 100.000 EUR cumulat).

Cea mai sigură strategie este declararea corectă din proprie inițiativă, susținută de o documentație clară și de o evidență financiară bine organizată. Diferența între un declarant transparent și unul care evită declararea este uriașă atât în plan financiar (amenzi), cât și ca expunere la inspecții fiscale repetitive.

16. Cum să te pregătești pentru declarația din mai 2026

Iată un calendar practic pentru a te asigura că declari corect și la timp câștigurile crypto realizate în 2025 (declarate în D212 depusă în 2026):

1. Ianuarie 2026: descarcă rapoartele anuale 2025 de pe toate exchange-urile pe care le-ai folosit. Verifică că ai acces la istoricul complet al tranzacțiilor.
2. Februarie 2026: centralizează datele într-un fișier unic sau folosește un tool specializat. Verifică conversiile în RON.
3. Martie 2026: aplică metoda FIFO și calculează câștigul net anual. Compensează pierderile, dacă există, și calculează impozitul brut.
4. Aprilie 2026: finalizează centralizatorul, calculează CASS-ul aferent veniturilor pasive cumulate și pregătește documentația justificativă.
5. Până la 15 aprilie 2026: dacă vrei să beneficiezi de bonificația de 3% (OUG 8/2026), completează, depune D212 și plătește integral toate sumele (impozit + CAS + CASS) până la această dată.
6. Până la 25 mai 2026: termen general de depunere și plată, fără bonificație. După această dată se acumulează amenzi, dobânzi și penalități.

O abordare planificată îți reduce stresul de ultim moment și îți oferă timpul necesar pentru a clarifica eventualele situații ambigue cu un consultant fiscal sau cu ANAF.

Pentru o estimare rapidă a impozitului și CASS-ului datorat pentru câștigurile tale din crypto în 2026, folosește calculatorul nostru gratuit de crypto. Introdu câștigurile totale pe tranzacții, pierderile reportate, comisioanele și eventualele alte venituri pasive, iar calculatorul îți va afișa instant impozitul de plată în România, treapta CASS aplicabilă și obligațiile totale către bugetul de stat. Pentru a evita surprize neplăcute, recomandăm să verifici scenariul cel puțin trimestrial, mai ales dacă ai un volum mare de tranzacții sau dacă faci tax-loss harvesting la finalul anului. Înțelegerea clară a poziției tale fiscale înainte de termenul de depunere îți oferă timpul necesar pentru a face ajustări legale și pentru a optimiza încadrarea în trepte CASS. Combinația dintre o evidență digitală riguroasă, o cunoaștere de bază a regulilor fiscale și un calculator de încredere transformă declararea crypto dintr-o sursă de stres într-o procedură gestionabilă, an după an.